Repertoriu curent
Tristețea și bucuria din viața girafelor
de: Tiago Rodrigez
Durata spectacolului:: 1 h 55 min (fără pauză)
Premiera: 22, 23 martie 2026

Prin textul „Tristețea și bucuria din viața unei girafe”, Tiago Rodrigues recurge la procedeul teatrului în teatru pentru a interoga felul în care înțelegem realitatea socială și politică, dar și mecanismele prin care teatrul însuși o reflectă. Povestea este articulată prin vocea unui copil care își prezintă un proiect școlar și își asumă, cu o rigoare neașteptată, misiunea de a explica lumea.
În acest cadru, imaginarul infantil devine un spațiu fertil pentru întrebări esențiale, iar spectacolul aprofundează tensiunea dintre inocență și luciditate, dintre ceea ce copiii gândesc și ceea ce adulții aleg, uneori în mod deliberat, să ignore. Este o producție care propune o reflecție sensibilă și incomodă asupra memoriei și a modului în care ne raportăm la prezent
Regizorul Nicholas Cațianis explică alegerea acestui text prin prisma unei nevoi profunde de reconectare cu trecutul:
„Am ales să montez acest text dintr-o necesitate personală de a-mi rememora copilăria. Deseori ignorăm și momentele dure care ne-au ajutat să ne maturizăm și, prin acest spectacol, atât eu, cât și toată echipa oferim și ne oferim un moment de reflecție asupra a ceea ce am fost cândva. Un decor alb, un costum, două televizoare și imaginație cât cuprinde.”
Traducerea: Ana Maria Mihailescu
Autor: Tiago Rodrigez
Regie: Nicholas Cațianis
Scenografie: Raluca Alexandrescu
Video: Valicu Golcea
Arhitectură sonoră: Eduard Crucianu
Distribuție: Anastasia Florea/Maria Pandrea, Costi Apostol, Sebastian Marina, Edi Crucianu și Robert Brage
![]() | ![]() |
|---|---|
![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
Scriitoarea
După: Ella Hickson
Durata spectacolului: 1 h 40 min (fără pauză)
Data premierei: 19, 20 decembrie 2025
Titlul spectacolului nostru te duce cu gândul la tema sa, anume care este rolul artistului în societate, cum se întrepătrund, se resping sau converg planurile sale personale cu cele profesionale, ce alege artistul să creeze, cui îi oferă creațiile sale și ce efecte au ele în habitatul socio-politic al zilelor noastre.
Poate suna neinteresant pentru o parte din publicul care, atunci când vine la teatru, caută povești cu efect de escapism, dar poate fi o provocare plăcută pentru spectatorul care își dorește să vizioneze un alt tip de teatru.
Textul scris de Ella Hickson „iese din rând” pentru că lansează în permanență întrebări publicului, performerilor și propriului construct dramatic. Ai mereu senzația că ce vezi în cele cinci părți/acte e întrucâtva recognoscibil, dar e în mod voit neterminat. E un teatru în teatru în teatru care își propune să ne scoată din zona de confort și ne oferă posibilitatea să vedem „realitatea” din perspectiva artistului. - Radu Iacoban
.
Traducerea: Radu Iacoban
Autor: Ella Hckson
Regie: Radu Iacoban
Scenografia: Tudor Prodan
Coregrafia: Flavia Giurgiu
Muzică: Aida Šošić
Lightning design și video: Tudor Prodan
Distribuția: Flavia Giurgiu , Mădălina Mușat, Sebastian Marina, Nicholas Cațianis, Oana Jipa, Marin Lupanciuc, Teo Cauș
![]() | ![]() |
|---|---|
![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
Unchiul Vania
De: Robert Icke
Durata spectacolului: 2 h 15 min( făra pauză)
Data premierei: 17, 18 octombrie 2025
Montarea reinterpretează celebrul text cehovian printr-o traducere și adaptare în care numele personajelor devin românești – o decizie inspirată din intenția autorului britanic Robert Icke de a apropia povestea de publicul local. Astfel, Ion, Elena, Alexandru, Sonia, Mihai, Căruțașu, Vera și Maria vorbesc despre singurătate, dorință, visuri neîmplinite și fragilitatea existenței umane, într-un univers în care natura devine martor și participant la drama lor.
„Natura, pădurile, plantele le-au supraviețuit celor din trecut. Natura, pădurile, plantele ne vor supraviețui și nouă. Vegetalul ne pune parcă și mai mult în evidență natura nestatornică, trecătoare, anxioasă, frivolă.
Personajele din Unchiul Vania (cu numele românizate, respectând dorința lui Robert Icke) se înconjoară – în spectacolul nostru – de plante, într-o încercare disperată de a se liniști, de a deveni acei oameni rezonabili, civilizați, interesanți pe care-i invocă. Eșuând iar și iar, se gândesc mereu la noi, cei de azi, și se/ne întreabă: oare noi reușim?” – spune regizorul Theodor-Cristian Popescu
.
Traducere: Ilinca Radulian
Adaptare: Robert Icke
Autor: A. P. Cehov
Regie: Theodor-Cristian Popescu
Scenografia: Oana Micu
Mișcare scenică: Flavia Giurgiu
Sound design: Andrei Raicu
Lightning design: Nichita Teodorescu
Distribuția: Costi Apostol, Oana Jipa, Sebastian Marina, Mădălina Mușat, Nicholas Cațianis, Camelia Paraschiv, Iulian Traistaru, Anca Pitaru
![]() | ![]() |
|---|---|
![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
Ultima vară de pace
De: Radu Afrim
Durata spectacolului: 2 h 30 min( făra pauză)
Data premierei: 3 septembrie 2025
„Ultima vară de pace” este o cronică scenică lucidă și poetică despre o generație prinsă între crize succesive, idealuri frânte și o nevoie profundă de refugiu uman și simbolic.
Într-o lume marcată de ură, populism și frica de război, unde ordinea socială se clatină, câteva personaje din generația tânără, aflată în pragul unei crize existențiale, caută adăpost în inima unei păduri. Acțiunea se desfășoară într-o cazemată de la marginea acestei păduri, unde un grup de prieteni se refugiază în ziua alegerilor generale, cuprins de anxietăți legate de rezultatul votului și de viitorul Europei. Aici, în acest spațiu izolat, ei rememorează trecutul, își împărtășesc temerile și visurile și încearcă să înțeleagă ce sens mai are prietenia lor într-o lume tot mai polarizată. Suspendate între trecut și un posibil viitor, personajele înfruntă nu doar natura, ci și propriile vulnerabilități.
.
Scenariu: Radu Afrim
Regia: Radu Afrim
Scenografia: Irina Moscu
Univers sonor: Radu Afrim
Coregrafie: Flavia Giurgiu
Distribuția: Oana Jipa, Costi Apostol, Mădălina Mușat, Eduard Crucianu, Bogdan Ifodi, Anastasia Florea , Robert Brage.
![]() | ![]() |
|---|---|
![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
Oameni obișnuiți
După: David Lindsay-Abaire
și Neil LaBute
Durata spectacolului: 1 h 20 min( făra pauză)
Data premierei: 25,26 martie 2025

„Oamenii obișnuiți au uneori povești stranii, triste sau pline de umor. Adesea mă uit la chipuri pe care le întîlnesc în autobuz sau mă uit seara prin ferestrele luminate ale orașului în locuințele necunoscuților (mă uit în trecere, nu spionez) sau mă uit prin vitrinele barurilor la oameni solitari și încerc să ghicesc sau doar să-mi imaginez povești despre ei. E ca într-un tablou al lui Edward Hopper - Nighthawks. Și asta m-a inspirat să pun trei povești ale lui David Lindsay Abair si un monolog al lui Neil LaBute într-un asemenea spațiu comun, un bar care le reunește, și să vă invit să le aflăm împreună.” — Vlad Massaci, regizorul spectacolului.
Traducere: Diana Cavallioti
Regia: Vlad Massaci
Scenografia: Steff Chelaru
Muzica: Marius Popa
Regie tehnică: Lidia Baciu
Lumnist: Bakó Zsigmond
Sonorizare: Magyar Csaba
Distribuția: Mădălina Mușat, Anastasia Florea, Eduard Crucianu, Robert Brage, Sebastian Marina, Oana Jipa, Nicholas Cațianis, Costi Apostol, Alexandrina Ioana Costea, Mona Codreanu, Camelia Paraschiv Kátai, Daniel Rizea.
![]() | ![]() |
|---|---|
![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
Menajeria de sticlă
de Tennessee Williams
Durata spectacolului: 2 h ( făra pauză)
Data premierei: 29,30 ianuarie 20245
Spectacolul „readuce în atenția publicului puterea teatrului de a crea lumi. Pornind de la genialul text al lui Tennessee Williams, explorăm lumile interioare spectaculoase, luxuriante, tainice ale personajelor – Amanda, Laura, Tom, membrii familiei Wingfield, și Jim, colegul regăsit în condiții degradante, față de marile sale așteptări din liceu. Toți sunt embleme ale unor existențe care încearcă să se salveze, fiecare în felul său, din banalul agresiv al lumii”, explică regizoarea Alina Hiristea Aldulescu, adăugând că spectacolul se naște din dorința personajului Tom de a-și retrăi experiențele, a-și vindeca trauma, a se elibera de remușcări și a reînnoda firul armonic ce guverna viețile tuturor, la început.
„Superba menajerie de sticlă a Laurei - mai spune Alina Hiristea Aldulescu - pare să se multiplice, pentru fiecare dintre personaje, în spațiul de evadare de care sufletul obosit al omului de ieri și de azi are nevoie, pentru a se apăra de răul lumii, pentru a se vindeca, regenera, supraviețui. Toate cele patru personaje sunt fragile, asemenea căluților de sticlă ai Laurei, asemenea fiecăruia dintre noi.”
Așadar, „Menajeria de sticlă” este un spectacol care ne ajută să ne vedem de aproape, să ne justificăm evadările salvatoare, atunci când lumea reală și cea virtuală devin apăsătoare, să facem pași spre acel echilibru interior în care supraviețuiește întotdeauna un grăunte prețios de fericire. Referitor la mesajul în ansamblu al spectacolului, regizoarea conchide că „nu putem trăi fără iubire. Iubirea fraternă este una dintre cele mai nobile. Iar fragila Laura, sora lui Tom, abandonată, devine centrul unui univers în care iertarea și acceptarea sunt puse în valoare”.
Traducere: Anda Boldur
Adaptare scenică: Alina Hiristea
Regia și selecția muzicală: Alina Hiristea
Scenografia: Raluca Alexandrescu
Proiecții: Ördög-Gyárfás Ágota
Regie tehnică: Ioana Popescu
Lumnist: Bakó Zsigmond
Sonorizare: Somogyi Ede-László
Distribuția: Ioana Alexandrina Costea, Maria Pandrea, Robert Brage, Eduard Crucianu
![]() | ![]() |
|---|---|
![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
![]() |
Lina
de Alexandra Felseghi
Durata spectacolului: 2 h 40 min ( făra pauză)
Data premierei: 19,20 noimebrie 2024
Spectacolul LINA „este inspirat din fapte reale, fără a dori să facă un reenactment al acestora. Vom vedea povestea unui public shaming, a unui așa zis sexgate electoral autohton care a făcut deliciul anilor ‘90. Spectacolul face focus pe o felie din viața unor persoane nevinovate care ajung să fie folosite ca pioni în marile jocuri politice, devenind astfel victimele unui linșaj mediatic. Producția reprezintă cea de-a treia parte a Trilogiei Nedreptății, semnată de dramaturga Alexandra Felseghi și regizată de Adina Lazăr, și întregește panoramarea societății românești, prin tratarea unor evenimente reale și recognoscibile de către public, prezentate sub filtrul ficțiunii.
Spectatorului i se prezintă o cavalcadă de evenimente care converg înspre ideea centrală a spectacolului și anume că viața depinde în totalitate de contextul în care trăim, că există Istoria Mare ce ne dictează sub o formă sau alta propriul parcurs, însă o dată la cinci ani, avem posibilitatea să modificăm în mai bine această Istorie.” — Alexandra Felseghi și Adina Lazăr.
Autor: Alexandra Felseghi
Regia: Adina Lazăr
Scenografia: Bianca Veșteman, Sabina Veșteman
Sound design: Adrian Piciorea
Asistent de regie: Nicholas Cațianis
Grafica: Bianca Doba
Regia tehnică: Lidia Baciu, Ioana Popescu
Distribuția: Sergiu Aliuș, Costi Apostol, Lidia Baciu, Mona Codreanu, Ioana Costea, Ion Fiscuteanu Jr, Oana Jipa, Sebastian Marina Mădălina Mușat, Camelia Paraschiv, Anca Pitaru, Daniel Rizea, Iulian Trăistaru
![]() | ![]() |
|---|---|
![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
De treci codrii
Durata spectacolului: 2 h 10min ( făra pauză)
Genul spectacolului: +18
Data premierei: 7 iulie 2024
În inima codrului, un tărâm cufundat în mister și magie, se desfășoară o poveste veche de când timpul. Aici, locuri mitice și personaje din vechile legende coboară din paginile istoriei uitate, împletind trecutul și prezentul într-un musical fascinant.
În aceast univers dual, binele și răul se confruntă în eterna luptă pentru supremație, iar eroii și creaturile mitice deopotrivă pășesc dincolo de granițele cunoscute pentru a-și croi propriile destine.
Coproducție: Teatrul Godot & Teatrul „Andrei Mureșanu”
Titlu original: De treci codrii
Autor: Elise Wilk
Regia: Eugen Gyemant
Muzica: Marius Popa
Scenografia: Raluca Alexandrescu
Coregrafia: Sofia Sitaru-Onofrei
Orchestrație: Gabriel Pindici
Distribuția: Maia Morgenstern / Cabiria Morgenstern; Cristina Juncu; Alma Boiangiu; Raluca Dumitrescu; Alina Petrică / Alexandra Murăruș; Anastasia Florea; Filip Popescu; Sebastian Marina; Ștefan Radu/Dragoș Ioniță; Ciprian Teodorescu
![]() | ![]() |
|---|---|
![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
Peter Pan
Durata spectacolului: 1h 25min ( făra pauză)
Genul spectacolului: Musical pentru copii
Data premierei: 28 iunie 2024
„Peter Pan”, montat pe scena Teatrului Andrei Mureșanu, este o poveste plină de magie, aventură și inocență, ce cucerește publicul de toate vârstele. Spectacolul aduce la viață personajele clasice create de J.M. Barrie şi Cristian, transportându-le într-un tărâm al copilăriei eterne, unde timpul pare să stea pe loc și unde imaginația nu are limite.
Spectacolul pune accent pe spiritul liber și curajos al lui Peter Pan, dar și pe conflictele sale cu căpitanul Hook, temutul pirat. În centrul poveștii se află încercarea lui Peter de a-și salva prietenii din mâinile piraților, un simbol al luptei dintre bine și rău, copilărie și maturizare. Pe scenă, pirații devin o forță comică și înfricoșătoare deopotrivă, în timp ce restul personajelor îl susțin pe Peter în toate provocările sale.
Printr-o combinație de acțiune, umor și momente sensibile, spectacolul reușește să ofere un echilibru între fantezie și lecții de viață profunde, despre prietenie, curaj și puterea imaginației.
Regia inovativă aduce un suflu nou poveștii cunoscute, iar decorurile și costumele colorate creează o atmosferă de basm, în care publicul este invitat să evadeze. Coregrafiile dinamice și muzica adaugă un plus de energie și emoție întregii producții.
Această adaptare scenică de la Teatrul Andrei Mureșanu te va face să zâmbești, să visezi și să crezi din nou în puterea poveștilor nemuritoare..
Titlul original: Peter Pan
Autor: J.R Barrie
Adaptarea după povestea originală: Oana Leahu
Regia: Oana Leahu
Scenografia șii costumele: Alina Herescu
Muzica: Marius Popa
Coregrafia: Bordas Attila
Concept video și animații: Ordog Gyarfas Agota
Distribuția: Costi Apostol; Mădălina Mușat; Nicholas Cațianis; Anna Popa; Mona Codreanu; Camelia Paraschiv; Sergiu Aliuș; Daniel Rizea; Iulian Trăistaru; Ion Fiscuteanu jr; Ciprian Caraiman; Ioana Alexandrina Costea; Sonia Pakucs, Rianna Burducea, Raluca Chiran; Anda Popa; Eusebiu Barhan; Bianka Covaci; Emerențiana Corlade
![]() | ![]() |
|---|---|
![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
Memetics
spectacol realizat în coproducție cu Centrul Național al Dansului
Durata spectacolului: 60min ( făra pauză)
Genul spectacolului: sepctacol de dans
Data premierei: 29 aprilie 2024
MEMETICS* este o arhivă a culturii digitale, un spațiu performativ de hyperlinkuri transferate în corp, asupra cărora autorul intervine prin acțiuni de remixare și re-contextualizare. Generarea și răspândirea informației online, analogă fenomenului răspândirii virusurilor, schimbă percepția asupra realității și este transferată în modul de producție culturală.
Pornind de la meme**, spectacolul urmărește hibridizarea corpurilor, plasate între planul real și cel virtual, al avatarului. Ca tehnică, MEMETICS propune juxtapuneri de elemente transgresive, critice și post-ironice care estompează granița dintre public și privat.
Spectacolul propune o viziune fragmentată a realității, de tip scrolling, cu elemente pop, trenduri, argou al internetului și imagini virale promovate în era Web 2.0.
*Memetics = știința teoretică și empirică care studiază reproducerea, răspândirea și evoluția memelor.
**Memă, meme = mici unități culturale de transmitere, analoge genelor, care se răspândesc de la o persoană la alta prin copiere sau imitație (de la melodii, sloganuri, modă vestimentară, credințele abstracte, precum cea în Dumnezeu, până la 9GAG).
Coproducție Centrului Național al Dansului București (CNDB)
și Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu Gheorghe.
Concept & coregrafie: Sergiu Diță
Asistență coregrafie: Anca Stoica
Dramaturgia: Ioana Toloargă
Designer costume: Larisa Petcuț
Sound Design: RAW Creatives
Muzica: Daniel Stănciucu, Adrian Piciorea, David Cristian,
Robert Găgeată
Performeri: Eva Danciu, Oana Jipa, Fatma Mohamed, Sofia Sitaru-Onofrei & Anca Stoica
![]() | ![]() |
|---|---|
![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
Anatomia unei sinucideri
Durata spectacolului: 2h (fără pauză)
Genul spectacolului: dramă
Data premierei: 29 februarie, 1 martie 2024
Adaptată de Diana Mititelu după Alice Birch, „Anatomia unei sinucideri” este povestea a trei femei, Carol, Anna și Bonnie, relatată în trei planuri de acțiune simultană, care, împreună, alcătuiesc o tapiserie a durerii. Pe scenă, apar concomitent evenimente din trei perioade diferite, respectiv anii 1970, anii 1990 și anii 2030. Explorând devastarea interioară care le domină, cel puțin două dintre aceste femei sunt determinate să își curme firul existențial.
Temele care guvernează spectacolul - depresie, anxietate, singurătate, statutul femeii - sunt extrem de prezente în spațiul nostru cultural și aduc în atenția spectatorului efectele pe care acestea le au asupra celor ce le trăiesc, dar și asupra persoanelor apropiate lor.
Traducerea: Alina Ioana Vasiliu
Regia: Diana Mititelul
Scenografia: Alexandra Budianu
Distribuție: Ioana Alexandrina Costea, Mona Codreanu, Ion Fiscuteanu jr.,Nicoleta Lefter, Oana Jipa, Fatma Mohamed, Camelia Paraschiv, Daniel Rizea, iulian Trăistaru
Regia tehnică: Ioana Popescu
Lumini: Bako Zigmond
Sunet: Somogyi Ede Lazlo
![]() | ![]() |
|---|---|
![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
Mobilă și durere
Durata spectacolului: 1 h 50min ( făra pauză)
Genul spectacolului: Comedie
Spectacol recomandat: +14
Data premierei: 19, 20 decembrie 2023
«„Teodor Mazilu a scris, în urmă cu aproape jumătate de secol, un text extrem de actual și in zilele noastre, despre o societate care aparent nu s-a schimbat atât de mult, în care situația financiară și „ambalajul" sunt prioritare.
În ciuda acestor aparențe înșelătoare, fericirea trebuie căutată în altă parte. Pentru spectacolul regizat de Cristian Ban, „Mobilă și durere" , la Teatrul „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe, Irina Chirilă a conceput o scenografie ce combină elemente specifice anilor '70 și elemente moderne.
A dorit o simplificare a spațiului, datorită viziunii regizorale și a caracteristicilor sălii. Universul scenografic este sub forma unui spațiu intim, cu pereți cu riflaje și led, cu elemente de mobilier reduse la minim. Riflajele aerisite, fără fundal solid, sugerează expresia „pereții au urechi", atât de prezentă în perioada comunistă; totodată reprezintă un nou mod de a potența un material atât de uzual, cum este lemnul, materie primă folosită și de cele două întreprinderi descrise de Teodor Mazilu. În acest decor minimalist, jocul actorilor este frumos conturat, aceștia fiind în prim plan.
Titlul original: Mobilă și durere
Autor: Teodor Mazilu
Regia: Cristian Ban
Scenografia: Irina Chirilă
Distribuția: Sebastian Marina; Nicholas Cațianis; Costi Apostol; Oana Jipa; Daniel Rizea; Mădălina Mușat
![]() | ![]() |
|---|---|
![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
Sakura Sandwich
Durata spectacolului: 1 h 45 min (fără pauză)
Genul spectacolului: dramă
Data premierei: 9 octombrie 2024
«„Sakura Sandwich” e deopotrivă odă și ocară adusă culturii contemporane a internetului, cu toate sub-nișele sale stranii. MistyK13 e o creatoare de conținut pe care fanii au urmat-o credincioși de-a lungul nenumăratelor ere, prin toate transformările, de la bretonul oblic de pe Hi5, până la poeziile fataliste și fumul de țigară de pe Tumblr.
Astăzi, clipurile în care împărtășește o filosofie personală moștenită de la răposatul ei tată spaniol - în timp ce dansează pe reggaeton - sunt virale pe TikTok. Dar totul se schimbă când Misty ajunge într-una dintre puținele zone ale internetului care-i sunt pe deplin străine, pe un forum de instalatori, unde intră ca să scape de mirosul din baie și găsește dragostea.
Lumea ei virtuală e îmbogățită cu un nou tărâm, cu care face cunoștință prin e-mailurile de la instalatorul Traian: lumea reală. Între aceste două lumi, între real și fantastic, Misty urmează să pășească într-o nouă eră. Însă RichWitchBitch6669, o vrăjitoare de pe Onlyfans, uneltește altceva pentru ea. »
Titlul original: Sakura Sandwish
Autor: Doru Vatavului
Regia: Irisz Kovacs
Scenografia: Șteff Chelaru
Muzica: Adrian Piciorea
Coregrafia: Anastasia Preotu
Distribuția: Nicholas Cațianis; Mona Codreanu; Oana Jipa; Mădălina Mușat; Iulian Trăistaru
![]() | ![]() |
|---|---|
![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
La Ronde
Durata spectacolului: 2 h 10min ( făra pauză)
Genul spectacolului: +18
Data premierei: 6 mai 2023
LA RONDE de Yann Verburgh ne oferă povești întrepătrunse în care fiecare personaj trăiește o întâlnire intimă cu următorul, explorând diversitatea identităților și a practicilor amoroase și sexuale care se dezvăluie în societatea noastră contemporană. „«La Ronde » este în primul rând un manifest politic și intim despre sexualitate.
Piesa lui Yann Verburgh este un text curajos care vorbește fără pudoare despre polivalențele relațiilor amoroase în epoca noastră, în pragul unei noi revoluții sexuale.
M-a intrigat în tema dramaturgiei faptul că raportul iubirii dintre două sau mai multe persoane anulează statuturile sociale dintre personaje, iar asta permite scenic portretizarea unui univers în care diversitatea și incluziunea dețin rolul principal.
Sub forma unui cabaret contemporan, mi-am propus cu acest spectacol să sublimez preocupările și esteticile anilor ‘20 ai secolului nostru, care să fie explorate teatral într-o cheie subversivă, însă cu o mare doză de senzualitate și de candoare”, spune regizorul Eugen Jebeleanu
Titlul original Inspirat din „Hora iubirilor” de Arthur Schnitzler
Autor: Yann Verburgh
Dramaturgie și colaborator artistic: Yann Verburgh
Regia: Eugen Jebeleanu
Sound design: Eugen Jebeleanu & Remi Billardon
Decor si costume: Cosmin Florea
Productie audio: Marius Popa
Distribuție: Iulian Trăistaru, Mădălina Mușat, Costi Apostol, Sebastian Marina, Ioana Alexandrina Costea, Anca Pitaru, Nicholas Cațianis, Fatma Mohamed, Camelia Paraschiv Daniel Rizea, Oana Jipa
![]() | ![]() |
|---|---|
![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
![]() |
Blasted
Durata spectacolului: 1h 45min (fără pauză)
Genul spectacolului: Dramă Spectaolul prezinta nuditate, violență, limbaj licențios, agresiv vizual și auditiv, cu puternic impact emoțional.
Nerecomandat persoanelor sub 18 ani.
Data premierei: 20 iunie 2022
„Intenția mea a fost să abordez abuzurile și violența cu o sinceritate frustă. Toată violența din piesă a fost atent construită și structurată dramatic pentru a spune ceea ce vreau eu să spun despre război. Consecința logică a acelei atitudini care stă la baza unui viol izolat în Anglia se regăsește în taberele de violuri din Bosnia. Iar consecința logică a comportamentului pe care societatea îl așteaptă de la bărbați este războiul.
Războiul este confuz și ilogic, prin urmare ar fi greșit să folosești o formă previzibilă. Actele de violență se petrec pur și simplu în viață, ele nu au un crescendo dramatic și sunt îngrozitoare. La fel se întâmplă și în piesă. Criticii ar prefera ceva artificial sau fastuos despre violență”, declara Sarah Kane în 1995.
Abordând subiecte precum canibalism, viol, crime, rasism, război, tulburări mintale, brutalitate și agresiuni sub forme fizice sau emoționale, Kane creează niște legături sângerânde între micro-teroare și macro-teroare, între violența individuală și cea desfășurată cu tancuri la nivel de națiune/continent/planetă, disecând pe viu rănile și traumele unei umanități care-și găsește mereu justificări pentru cruzimile ei.
Titlul original: Blasted
Autor: Sarah Kane
Traducere: Andrei Dosa
Regia: Bobi Pricop
Scenografia: Oana Micu
Muzica originală: Eduard Gabia
Distribuție: Mădălina Mușat; Sebastian Marina; Costi Apostol
![]() | ![]() |
|---|---|
![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
![]() |
Richard III
Durata spectacolului: 2h 50 min
Genul spectacolului:
Data premierei: 10 noimebrie 2021
Noua producție teatrală este o abordare postmodernă a piesei celebrului dramaturg. Atât costumele, cât și decorul sunt aduse în actualitate, dar păstrează o serie de elemente care sugerează stilul epocii victoriene. În plus, regizorul a rămas fidel față de textul original, ceea ce face ca montarea să fie o combinație reușită între nou și vechi. Spectacolul „Richard al III-lea”, în varianta lansată de TAM, a primit sprijinul financiar al AFCN datorită noutății pe care o aduce.
Această noutate se traduce prin realizarea producției într-o dublă perspectivă, offline și online. Perspectiva offline este una circulară, realizată prin dispunerea locurilor spectatorilor pe trei laturi. În această variantă, spectatorul este transpus în mijlocul acțiunii. Perspectiva online este concepută pentru tehnologia VR360 și conferă singularitate, în sensul în care i se adresează unui singur spectator care devine parte din acțiune.
Titlul original: Richard III
Autor: William Shakespeare
Regia și scenografia: Eugen Gyemant
Costume: Cristina Milea
Distribuția: Sebastian Marina; Oana Jipa; Ioana Costea; Fatma Mohamed; Stefan Forir; Costi Apostol; Ion Fiscuteanu Jr; Marius Popa; Iulian Traistaru; Nicoleta Lefter; Mona Codreanu
Copiii: Andreas Marina; Christof Andreas; Matei Popa
![]() | ![]() |
|---|---|
![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
![]() | ![]() |
Festivaluri și evenimente speciale
01
20/09-27/09
Eva FilmMakers Festival 2024: noutăți în programul celei de-a IV-a ediții
Eva FilmMakers Festival revine în acest an, cu o ediție dedicată exclusiv filmelor regizate de femei, aducând în prim-plan creațiile cinematografice realizate de regizoare din România și Ungaria, dar și spectacolele de teatru, Drive-In Cinema și întâlniri cu publicul. Astfel, festivalul continuă să fie un punct de referință pentru promovarea diversității și talentului feminin în arta cinematografică
02
13/10-19/10
Începând din anul 2016, Teatrul „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe, cu suportul AFCN, organizează festivalul DbutanT, conceput să funcţioneze ca un motor de căutare și promovare a artiştilor aflaţi la început de drum. Fiecare ediție este dedicată câte unui domeniu teatral, respectiv actorie, regie, dramaturgie, coregrafie și scenografie.
03
Împreună pentru România
27/11-02/12
Împreună pentru România este un eveniment special dedicat Zilei Naționale care în ultimii trei ani s-a transformat într-un adevărat festival ce elogiază limba și cultura română.
04
Teatrul VR 360 presupune vizionarea unui spectacol de teatru cu ajutorul unei căști VR, prin intermediul căreia spectatorul este transpus în inima poveștii, privind jocul actoricesc din prisma unui personaj, sau chiar din perspectiva unui alt actor, trăind la o intensitate maximă experiența.





























































































































